Burghetu Burbaia Vvi

NV
Sta pàgina l'è scrita in nuvaize
Ei paîse dei Burghètu inta Val Burbàia vistu da l'âtu

Ìndice

  • 1 Geografìa
  • 2 Stória
  • 3 Pósti de interèsse
  • 4 Ecunumìa
  • 5 Cultûa
  • 6 Manifestaçiùn-i
  • 7 Feste e fêe
  • 8 Nóte

Geografìa[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ei Burghetu, pû anticamainte "Buighetu",(Burghet Burbaja in piemuntaize, u Burghetu in lìgûre) l'è in comûne italiàn inta pruvinsa id Lisandria, in Piemónte, e u s' trêuva a-u prinçipiu da Val Burbaja. Ei Burghètu l'é 'n cumûne ch'u g'ò i seguénti fraçiùnn-i: Casté, Serài, Seràigu, Livetu, Munesté, Munteggiu, Persi, Rivarussa, San Martìn, Surli e Ture.

Stória[modìfica | modìfica wikitèsto]

U vëgiu nume dei Burghètu u se scuntra pe a prima vóta int'in docûmaintu dei 1319, i l' ciamaiva Burgum de Aymerixiis o Burgus Aymericorum.[1] Burghetu l'è na paólla tedèsca (Burg) che a vêu dî casté. E difatti gh'ëa in casté c'u l'è lûbió int'ei Burbaja tanti òni fò dopu n'aluvión[2]. Aimerigo l'ëa 'n viscunte c'u rapresentaiva ei vèscuvu-cunte id Turtun-a. Dopu Aimerigu ei Burghetu l'è stó guvernó da-a famìa di Lûnati fin-a ai XVIII séculu[3]. L'ëa cuntruló da-u Ducòtu id Milàn, l'è 'ndó sutta ai Savoia in tei 1748 e l'è stó pòrte da Repûblica Lìgûre (che a l'ëa sucedûa a-a Repûblica id Zena) dai 1797 ai 1814. In tei 1805 l'aiva occûpó - inmè tûtta l'Italia - i trûppe françaizi id Napuleón. In tei 1815, dopu ei Cungresu 'd Vienna, quande a Repûblica zenaize l'è sta scancelà, Burghetu l'è 'ndó int'ei Regnu id Sardegna, e precisamainte inta pruvinsa id Nêuve che a l'ëa pòrte da División id Zena. Dopu l'è stó pruvinsa id Nêuve fin-a ai 1859, quande ei guvernu piemuntaize l'à creó a pruvinsa id Lisandria. U pâ che u nume originale "Bor" dei fiûme Burbaja (che ai Burghètu i g' disa "gæa") u vêu dî "ægua c'a scura".[4]

Pósti de interèsse[modìfica | modìfica wikitèsto]

Prima id rivò ai paìse, a rainte a-a strò prinçipole, gh'è a gésa id Sant'Antunéin. In ta facciata u gh'è a dòta dei 1681, mò segûu i l'avaiva fòta còrche séculu prima, peichè l'abside l'è in stile rumònicu medievòle[5].

pórta medievòle inta via Caminâ

Int'ei paìse gh'è incù 'na ture (u ghe n'ëa quatru) dei vëgiu casté, arainte a-a piòssa da gésa, e u s' vèga asì a pórta medievòle inta via Caminâ c'a purtaiva in drainta ai casté[6].

Ei Burghètu inta naive

Ecunumìa[modìfica | modìfica wikitèsto]

Inta campogna inturnu ai Burghètu i cultiva mega, erba mega, gràn, patòte e tumòte. U gh'è incù tanti muón-i perchè 'na vota i cataiva i bûgòti da saida in Aiquò e pêui i g'daiva da mangiò i fêuie dei muón-i e a-a fìn i vendaiva i cucùli. Gh'ëa asì 'na fianda ai muìn nêuvu, e forsi i fiaiva anche a saida. Inchêu u gh'è di fòbriche arainte ai paìze: a Sûtter, a Tubarg e a Bundy.

Cultûa[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ai Burghètu u s' pòrla incù a laingua lìgûre inta variante nuvàize. A cûzìn-a asì l'è prinçipalmainte lìgûre.

N'antîga famîa dei Burghètu a l'inprinçìpiu dei XX séculu

Manifestaçiùn-i[modìfica | modìfica wikitèsto]

Feste e fêe[modìfica | modìfica wikitèsto]

Persi e Ture, frasiùn-i dei Burghètu

Nóte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. Tacchella, Lorenzo: “Borghetto Borbera nella storia dei vescovi-conti di Tortona”. Biblioteca dell’Accademia Olubrense, Genova, 1996
  2. Mons. Goggi, Clelio (1973) “Storia dei comuni e delle parrocchie della diocesi di Tortona”, Tortona, Litocoop
  3. L. Gambaro et al., Borbera e Spinti, valli da riscoprire, Ed. dell'Orso, Alessandria, 1986
  4. Mons. Goggi, Clelio (1973) “Storia dei comuni e delle parrocchie della diocesi di Tortona”, Tortona, Litocoop
  5. L. Gambaro et al., Borbera e Spinti, valli da riscoprire, Ed. dell'Orso, Alessandria, 1986
  6. Mons. Goggi, Clelio (1973) “Storia dei comuni e delle parrocchie della diocesi di Tortona”, Tortona, Litocoop

Popular posts from this blog

2009-ൽ മരിച്ചവർat

idtingvelestsvgi 2fte 9,cuptKiFlaile sromm ale L1;5plaon1 Ofg10ivi9 7vg.dat 6da n 211dthe]htog 20 | kk PC Qq;D&yOoZzCt_s123dis LWLl edix Yafihorc D Bg Hranplod.wkipnc tafict to Høile18 orgsvg160ett El6 1lalg10.pnmmowik Gjia.umbll[r |it_ss m.sloa0;·heionS u Rtts Bb